Se relateazã sub autoritatea lui Abu Huraira (Allah sã-l aibã în
mila Sa!) cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Dacã cineva se cãieste înainte de apusul soarelui, Allah îl va ierta.
(Muslim)
'Abdullah ibn 'Umar al-Khattab (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Trimisul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Allah acceptã cãinta unui credincios pânã când acesta îsi dã ultima suflare (pânã când îl cuprind fiorii mortii).
(Tirmidhi)
Zirr ibn Hubais relata: Am mers la Safwan ibn 'Assal (Allah sã-l aibã în mila Sa!) sã-l întreb despre gestul simbolic al trecerii mâinilor peste ciorapi în timpul ablutiunii. El m-a întrebat: Zirr, ce te aduce aici? Eu am rãspuns: Am venit în cãutarea cunoasterii. El a zis: Îngerii îsi întind aripile peste cel ce cautã cunoasterea, de bucurie pentru ceea ce cautã. Eu i-am spus: În mintea mea s-au nãscut niste îndoieli în legãturã cu trecerea simbolicã a mâinilor peste ciorapi în timpul abluþiunii, dupã ce omul se usureazã.
Cum tu esti unul dintre Tovarãsii Trimisului lui Allah (pacea si binecuvântarea
lui Allah fie asupra lui!), am venit la tine ca sã te întreb. Ai auzit ca Profetul sã spunã ceva legat de acest lucru? El a rãspuns afirmativ si a remarcat: El ne-a lãmurit cã în timpul cãlãtoriei nu trebuie sã ne scoatem ciorapii ca sã ne spãlãm picioarele, chiar pânã la trei zile si nopti, decât în caz de necurãtenie gravã (dupã contactul sexual). În alte cazuri, cum ar fi somnul, usuratul sau urinatul, este suficientã trecerea simbolicã a mâinilor peste ciorapi. Atunci eu l-am întrebat: L-ai auzit spunând ceva
despre dragoste si afecþiune? El a rãspuns: Îl însoteam pe Trimisul lui Allah
(pacea si binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) într-o cãlãtorie si un
beduin a venit la el strigând cu o voce rãgusitã: O, Muhammad! Trimisul
lui Allah i-a rãspuns aproape pe acelasi ton: Iatã-mã! Eu i-am zis (arabului):
Rusine sã-ti fie, coboarã-ti glasul în prezenta lui, fiindcã asa ne-a poruncit
Allah. El s-a rãstit: Nu vreau sã-mi cobor glasul, apoi, adresându-se Profetului, a zis: Ce se întâmplã cu o persoanã care are dragoste de oameni dar nu s-a aflat încã în compania lor. Trimisul lui Allah a rãspuns: O persoanã se va afla în compania celor pe care-i iubeste, în Ziua Judecãtii.
Apoi a continuat sã converseze cu noi si, pe parcursul discutiei, a amintit
despre o poartã înspre apus, a cãrei lãtime ar putea fi parcursã de un cãlãret
în patruzeci sau saptezeci de ani. Unul dintre povestitorii acestei traditii,
Sufyan, spune mai departe: Aceastã poartã se aflã în directia Siriei. Allah
a creat-o o datã cu crearea cerurilor si pãmântului. Ea este deschisã
pentru cãintã si nu se va închide pânã ce soarele nu apune la rãsãrit (Ziua
Judecãtii).
(Tirmidhi)